Descoperă Dobrogea

Dobrogea e altfel decât restul țării, și se simte de la primul drum: dealuri joase, tocite de vânt, sate cu case văruite, și o lumină care se întinde pe tot cerul fiindcă n-o oprește niciun munte.

La răsărit e marea. Constanța își poartă cazinoul pe faleză ca pe o amintire, iar plajele se schimbă mult de la un capăt la altul: aglomerate și vii la Mamaia, largi și liniștite la Vadu și Corbu, cu nisip gros și fără nimic în spate. La Vama Veche și 2 Mai, malul rămâne al celor care vin pentru apă și pentru seri lungi.

La nord începe Delta Dunării, un loc care nu se vizitează, ci se locuiește câteva zile. Canalele se deschid unul din altul, stufărișul închide cerul, iar pelicanii se ridică greu de pe apă. Din Tulcea pleacă drumul spre Crișan, Mila 23 și Sfântu Gheorghe, iar la Letea pădurea crește pe nisip, cu stejari răsuciți și cai liberi printre ei.

Între mare și deltă, istoria iese la suprafață: cetatea Histria, ridicată de greci acum douăzeci și șapte de secole, Enisala cu zidurile ei pe stâncă deasupra lacului Razim, și Adamclisi, unde monumentul roman amintește de o bătălie purtată chiar aici.